peste pe vedea teleorman

nu mai e peste pe vedea... un pescar zice ca este. eu zic ca in zona baraj alexandria nu mai este sau e, dar e rar... a plecat... s-a dus... e balastiera in alexandria, e una la nanov, la podul vechi se lucreaza pt. inlocuirea tevilor alimentare apa ce vine (apa) de la laceni... drept urmare, apa e mai tot timpul tulbure, in plus, e batuta zilnic de parasute, postrovoale... alau (tarbus)... in al doilea rand, nu sunt locuri pt. iarna la clean, nu sunt buturugi, pietroaie, maluri abrupte... si nu e apa adanca aproape nicaieri... ce peste sa fie? clean... dar e sperios si prefera iarna locurile oxigenate, apa mai limpede, mai adanci, dupa obstacole mari, nu vaneaza la suprafata ca vara, toamna... alt peste nu are cum sa fie in aceasta perioada si in zona alexandria... cativa pietrari micuti... stiuca, nu biban, nu caras, nu crap, nu nici oblete nu mai e... vara, toamna mai gasesti cateva locuri de clean la plesnite, cateva repegusuri, intinsuri, in plus, muscareste, vaneaza la suprafata sau intre ape, mai sunt locuri curent rapid-curent lent... iarna nu merge aici, n-are energie pt. asta... acolo unde am prins anul trecut in perioada Craciunului, de pe un mal inalt insorit, unde e apa mai adanca si mai linistita, se lucreaza la tevi, aproape i-au schimbat cursul ca s-a excavat si s-a pus apoi pamantul... iarna e aproape de negasit un loc de clean. ramane varianta teleormanul, dar si acolo vin la pescari de nu stii incotro s-o mai apuci... of, ce rauri, parauri amarate!

cum am prins un avat

batea vantul, batea rau, nu puteai sa lansezi... plecasem dupa clean, n-a tras deloc... eram langa balastiera, vantul suiera din fata, pana si vedea avea valuri... vedea care e un rau mic... am reusit sa arunc, aveam o varga de aprox. 4 m, cu una de 5 m bati orice loc pe vedea... pluta s-a dus sub apa, am intepat, un avat de aprox 30 cm... doar unul am prins... de-atunci am mai vazut doar cativa micuti pe care i-am eliberat, cum spuneam in alta parte: nu mai e peste pe vedea... n-am mai apucat nici vremea aia: vant, frig, innorat... tocmai buna pt. rapitor. e din ce in ce mai cald, nu adie vantul, e praf, apa e tot mai mica, mai tulbure, mai braconata... postrovol, alau, parasuta... cand eram mic era chiar frumoasa in destule locuri... prindea lumea salau... incredibil, poate ca venea din dunare, acum nu mai are cum... sunt numai plase, de-a latul garlei.

balta la plopi grosu silistea purani

"la plopi" intr-adevar era peste... era cu rupere de fire, nu puteai
sa scoti pestele din apa...
iata un articol despre pescuitul la clean pe rauri la lacusta, ficat, viermisori...
am pescuit cateva minute ca era interzis atunci cand am fost, acum
2012 cred ca e data drumu', mi-a rupt la varga imediat...
am scos un cteno de vreo 750 g cu o varga facuta cu elastic prin
ultimul tronson, luat varful bineinteles...

era peste, o nebunie.

--
adresavali.blogspot.com

clean la buchet de viermusi

cativa cleni mai maricei... o partida bogata: multi clenuti... timp de vreo 2 ore apa s-a limpezit, a iesit si soarele puternic dintre nori... Pescuit la rapitori in ape de ses - Victor Tarus Din cuprins: - Cleanul - vigilenta intruchipata; - Avatul - campionul atacului; - Bibanul - profesor pentru cei mici, dar si pentru cei mari; - Salaul - stapanul adancurilor; - Stiuca - rapitorul numarul unu; - Somnul - uriasul apelor; - Muste artificiale si rapitori.

aproape la fiecare aruncare se repezea cate un clean la buchet de viermusi...

dupa care au dat drumul la balastiera si s-a tulburat apa instantaneu, drept urmare trasaturile s-au rarit si cat ai clipi au disparut...

si m-am apucat sa pescuiesc la mreana, am prins cateva mrenute, mai mari nu cred ca sunt in zona respectiva, cu o montura simpla: un carlig cu paleta cu tija medie, negru, nr. 12 sau 14, o alica de plumb, un vartej, un opritor, un plumb culisant de cateva grame, se pescuieste pe fundul apei, trasatura se vede la varful batului... n-am nadit, ma gandesc sa nadesc candva sa vedem daca vine vreo mreana mai maricica...

vedea garla noastra

azi am fost la pescuit... pe garla. pe vedea. dincoace de baraj, ca au pus barajul acum vreo saptamana, sa vedem cat l-or tine, si a inceput sa se adune carasul. unde in alta parte? mi-a placut. am prins vreo 15-20 de carasele. langa mine a luat cineva una cam cat un pet de 0,5 l. eu am venit tarziu. am pregatit o nada din TTX, se poate si malai dar cu niste miez de paine ca sa fie cat de cat colant, si niste seminte hrana pasari mici prajite si apoi fierte putin, fiertura am pus-o in TTX. a tras bine la rama. am avut 2 bete, ace mici subtiri cu tija ma lunga... pe la 10:30 scoteam peste dupa peste... pe urma... pe urma ce? pe urma au venit aia de la apele romane sa sa dea cu BARCA pneumatica. - mai stati 5 min.! ca apoi bagam barca la apa. gata, stapane... si s-a terminat si cu pescuitul.

caras oblete clean vedea teleorman

am tot fost zilele astea la pescuit...
nu se mai prinde.
carasul are inca icre. nu le-a depus.
asta nu e caras de rau, nu e caras de vedea si mai ales de zona asta podul nou-baraj.
e un caras auriu, mai de balta. in fine.

nici obletele nu mai este. cativa obletei subtirei.
de clean nu mai vorbesc... am prins doar cativa clenuti la buchet de viermusi. am vorbit cu cativa pescari, dintre care unul da aproape exclusiv la clean... nimic.
ca in filmul celebru: m-am uitat asa in zare sau pe luciul apei sau la pescari si am zis: CANCI!
Pescuit la rapitori in ape de ses - Victor Tarus Din cuprins: - Cleanul - vigilenta intruchipata; - Avatul - campionul atacului; - Bibanul - profesor pentru cei mici, dar si pentru cei mari; - Salaul - stapanul adancurilor; - Stiuca - rapitorul numarul unu; - Somnul - uriasul apelor; - Muste artificiale si rapitori.

adevarul e ca vedea in zona alexandria nu e nici pe departe teleormanul, nu mai zic de alte rauri... aici ma duc ca e aproape, ma duc pe jos... 1km jumate, poate 2km...
rau e la intoarcere mai ales daca e cald, e naucitor de cald, unde mai pui ca pe maluri nu e pic de umbra.
singura sansa sa stai sub pod si sa pleci cand a venit soarele.

e frustrant.

daca as fi fost pe buzau in zona parscov ar fi fost alta mancare de peste.
mreana, scobar, clean, dar clean si pitroc - o bucurie...

drept urmare, unde ma mai duc, unde sa ma duc... n-am bani de balti, n-am chef de balti... s.a.m.d.

o sa ma duc pe teleormanul cand s-o da drumu' la pescuit. acum e prohibitie.

trebuie sa caut exclusiv locurile cu multe agataturi: copaci cazuti, crengi in apa, pietre, eventual fiare... pt ca acolo nu s-a dat cu alaul sau postrovolul si probabil sa mai gasesti peste...
insa va fi ingrozitor de cald.
nu mai suport caldura.
in fine.

sau poate trebuie sa ma apuc de alt sport... sa fac doar lungi drumetii si popasuri.

pestii au fost eliberati sau dati...

pescuit cu frontiere teleorman

am fost la pescuit pe langa bujoru,

pe vedea... numai setci, plase... cat vedeai cu ochii si cald 100 de grade C. am prins niste caras frumos cat degetu´. adevarul e ca nu se poate pescui aproape nicaieri. a! si uitasem am prins un bat, un tarus de care fusese candva legata o plasa... si damiev a prins un rac cat degetu´ unui copil. si dumi a prins o plasa la varga. n-a putut s-o scoata!!! data viitoare mergem sa pescuim la clonc poate prindem ... un sobolan de apa sau un telefon mobil, sau o lanseta agatata in plasa.

ma, ca idee, in germania o fi la fel?

fotografiile sunt din alte partide de pescuit pe raul vedea.

o balta din silistea langa purani grosu

o balta din silistea langa purani grosu nu stiu ce numar alexandria catre bucuresti-E70-la vitanesti faceti dreapta-purani-silistea balta vizavi de "la plopi" aproximativ 15 km...

niste caras cat bricheta, super chin... zgomot, rate, gaste, localnici curiosi, scaldat... aiurea. cand am fost taxa era 30 lei/12 ore parca. sub orice critica.

stiuca umpluta la cuptor

balta ulmeni

balta ulmeni cand am fost eu era taxa 80 lei/12 ore. se prindea peste. am prins mult caras... mi-a rupt un crap de vreo 2 kg si ceva la varga... am nadit putin cu niste mamaliga d-aia de la pescarie, d-aia cu arome, cu seminte... Pescuitul la crap - Simon Crow, Rob Hughes nu eram pregatiti pt cine stie ce pescuit... e multa verdeata, multa glenie, e greu cu lanseta... insa pt cine se pricepe cred ca nu e prea complicat. pe partea pe care am pescuit noi nu se poate ajunge cand ploua bine, dar te duc baietii cu un jeep... era liniste, mi-a placut... am stat relativ putin. de la alexandria pe drumul ce duce la turnu magurele se face dreapta la furculesti se trece de spatarei si se ajunge la ulmeni, am pescuit pe balta din stanga drumului si pe partea cu paznicii, distanta totala de la alexandria aproximativ 26 km.

mi-a placut ca a fost liniste, am respirat, parea pazita ok si te simteai relativ bine. nu stiu cum este acum, n-a trecut mult de cand am fost, insa s-ar putea sa fie rezonabila daca se pastra trend-ul. a! mi-am amintit, ni s-a inmanat regulamentul pe o foita A5.

balta furculesti

furculesti nu mi-a placut. multa copilarime. se scalda lumea din sat in balta, se braconeaza. cand am fost eu taxa era 30 lei/12 ore... am prins caras, putin... dadea rar, la buchet de viermusi, la rama nimic... am nadit cu diverse. drum bun. la strada, pe dig. e galagie multa, nu se poate pescui... da-mi o tigara, da-mi niste viermusi... deci alexandria-turnu magurele... comuna furculesti pe dreapta cam la 22 km de alexandria.

astazi in 2012 o fi altfel. insa stiu ca e acelasi patron ca atunci, deci s-ar putea sa fie la fel.

pescuit teleorman balti rauri

unde sa mergi la pescuit in ac. sud? de ex. astazi... foarte cald,
ingrozitor de cald si nicio farama de umbra, nicio pala de vant, nicio
o adiere. unde sa mergi in teleorman ca pescar sportiv... cu permis,
pe ce apa? ai cateva variante, toate dementiale: vedea, teleormanul,
oltul, glavacioc si or mai fi si altele.

sa le eliminam pe rand,
precizare: punct de plecare alexandria, dunarea este departe, 40-50 km
la zimnicea sau turnu, nu poti merge pe jos, cu autobuzul sau trenul
faci aprox. 35-50 min., sa te cari prin microbuze cu scule de

pescuit... in fine, cade. revin. teleormanul: bicicleta sau microbuz,
sau ocazie, ramane bicicleta, dar se duce si ea, drum european E70
spre bucuresti, risti sa ajungi la morga sau cimitir, plus ca pe
anumite zone cred ca e interzis... deci cade, doamne, si ar avea umbra
ca e o padure pe- acolo, of, racoare. oltul: doar la turnu magurele,
nu mai revin, e departe, varianta doar microbuz... glavacioc: un
parau, o iluzie, o idee, o parere... naiba stie. ramane vedea, trece
pe la marginea orasului, nu sunt locuri, nu e umbra, e un rau amarat,
mori de cald, e multa lume, e galagie, te topesti, te sufoci si mai
prinzi rar cate un clean

peste 25 cm sau cate un caras mai acatari, in
rest, maruntis si cald, insolatie soto, unde sa ma duc la vara la
peste, unde? daca astazi m-am topit, m-am ars, m-am prajit, dar la
vara, aoleu... incotro? raman baltile, dar sa fie umbra si nu prea e.
si sa fie la un pret rezonabil, ca doar nu prindem balene. sud,
arsita, imprafosare, canicula, curg apele pe tine, un cosmar.

--
adresavali.blogspot.com

orasele sudului extrem

Orasele sudului unde e cald vara de mori: Calarasi,
Giurgiu, Zimnicea, Turnu Magurele, Corabia, Calafat,
Drobeta, Alexandria, Rosiori, Videle, Caracal, Dabuleni
s.a. Orasul Alexandria este situat, din punct de vedere
geografic, la 47 m deasupra nivelului marii, in campia
joasa a Burnasului si in lunca raului Vedea, ce izvoraste din
dealurile de la nord de Pitesti si se varsa in Dunare.
Coordonatele geografice ale orasului sunt: paralela
nordica de 43° si 38' si meridianul estic de 25° si 30'.
Asezarea acestei localitati intr-o lunca joasa are avantaje
si dezavantaje. Primul avantaj il constituie terenul
manos, cu sol din cernoziom ciocolatiu, foarte prielnic culturilor de
cereale (grau, porumb, floarea soarelui,
bumbac, soia, ricin, canepa, in si sfecla de zahar) si
legumicultura. Reversul il constituie panza de apa
freatica aflata la 1,5-3 m adancime, cu efectele sale:
imposibilitatea filtrarii naturale a apei si inundatii
periodice in subsolurile caselor, precum si lipsa curentilor de aer
verticali, care fac sa se mentina multa vreme o
atmosfera plina de praf in oras.
Clima este temperat continentala si se caracterizeaza
printr-un potential caloric ridicat, prin amplitudini mari
ale temperaturii aerului, prin cantitati reduse de
precipitatii, precum si frecvente perioade de seceta, cantitatea medie
anuala de precipitatii fiind de
550-600l/mp. Temperaturi maxime si minime absolute
au fost: 42,9° C (5 iulie 1916) si 34,8° C (24-25
ianuarie 1942). Vinturile predominante sunt cele de
vest si de est. Crivatul bate din est mai ales in miezul
iernii, iar Austrul, vantul dinspre sud si sud-est, cu o frecventa mai
redusa, este foarte uscat, fierbinte si
prevestitor de seceta. in schimb, Baltaretul, dinspre
Lunca Dunarii, este un vant cald si umed, favorabil
dezvoltarii vegetatiei.
Datorita asezarii sale, orasul Alexandria a fost si continua
sa fie un nod de cai de comunicatie. Face legatura intre Bucuresti, si
multe dintre orasele de provincie sau leaga
aceste orase intre ele: D.N. 6 leaga Bucurestiul, prin
Alexandria, de Rosiori de Vede, Caracal, Craiova,
Timisoara; D.N. 52 leaga Alexandria de Turnu Magurele,
Corabia, Calafat etc; D.N. 51 leaga Alexandria de
Zimnicea; D.J. 504 leaga Alexandria de Pitesti si Campulung; D.J. 601
leaga Alexandria, prin Gaesti, de
Targoviste; D.J. 506 face legatura intre Alexandria si
Giurgiu. Distantele in km intre Alexandria si principalele
orase din zona sunt: Alexandria - Bucuresti, 99 km;
Alexandria - Pitesti, 100 km; Alexandria - Zimnicea, 40
km; Alexandria - Turnu Magurele, 48 km. Orasul Alexandria se afla pe
linia ferata Rosiorii de Vede -
Zimnicea, realizata la sfarsitul secolului trecut, cand s-a
construit si gara, legandu-l de un important nod de cale
ferata, Rosiorii de Vede, prin care se poate ajunge la
toate magistralele feroviare din tara. Clima este temperat -
continentala, specifica etajului
climatic moderat de campie sudica si se caracterizeaza
printr-un potential caloric ridicat si cantitati de
precipitatii reduse, cazute adeseori in regim torential
vara; perioadele de seceta sunt frecvente. O trasatura
a climei judetului este unifor-mitatea acesteia, determinata de
configuratia reliefului. Cantitatile de
precipitatii cazute sunt diferite: in timp ce in sectorul
de balta Turnu Magurele - Suhaia media precipitatiilor
anuale este sub valoarea de 500 mm, in partea nordica
se apropie de 600 mm. Ele sunt neuniforme in timp si
spatiu, atat ca durata si intensitate, cat mai ales din punct de
vedere cantitativ.
Cursurile de apa care dreneaza teritoriul judetului se
grupeaza in alohtone (Dunarea-119 km, Olt-19 km,
Vedea-92 km, Teleormanul-89 km si Cainelui) si
autohtone (Calnistea, Clanita, Tinoasa, Tecuci,
Zimbreasca, Teleormanel, Cotmeana). Vedea si Calmatuiul sunt
principalele rauri ale judetului, impreuna
cu afluentii lor drenand peste 80% din suprafata
acestuia. Una din trasaturile principale ale raurilor din
judet (exceptand Dunarea si Oltul) este regimul de
scurgere instabil, caracterizat prin ape mari primavara si
viituri vara si toamna.

--
adresavali.blogspot.com